Sondaj actualizat: alegerile parlamentare 2024 – PNCR ajunge la 6,7% și continuă să crească, atrăgând un segment din electoratul conservator nemulțumit de AUR și PNL

Sondaj online PNCR ajunge la 6,7

Actualizare sondaje politice 2024: modificări recente

În ultimele zile, am monitorizat activitățile online din mediul politic, analizând interacțiunile de pe principalele platforme de social media, precum și discuțiile generate de campaniile electorale. Totodată, am aplicat un set de noi sondaje pentru a evalua impactul acestor activități asupra intenției de vot. Prin urmare, sondajul nostru inițial beneficiază de o actualizare, oferind o imagine mai precisă a preferințelor alegătorilor pentru cele parlamentare din 2024.

Schimbările reflectă o dinamică intensă a campaniei, iar creșterea prezenței în mediul online continuă să joace un rol crucial în influențarea opiniilor publicului. Mai jos prezentăm cele mai recente rezultate și observații relevante.

Sondaj actualizat: alegerile parlamentare 2024

În ultimele 5 zile, am realizat un sondaj online la care au participat 5.805 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani, pentru a evalua intenția de vot la alegerile parlamentare din 2024. Datele obținute reflectă dinamica electorală actuală și impactul activităților politice din mediul online.

Rezultatele sondajului:

1. Partidul Social Democrat (PSD): 25,5% – PSD rămâne pe primul loc în sondaje, consolidându-și poziția ca principală forță politică. Popularitatea sa este susținută de o campanie axată pe stabilitate economică și politici sociale.

2. Uniunea Salvați România (USR): 15,7% – USR își menține o poziție puternică, fiind preferat în principal de electoratul urban și de tinerii progresiști, cu o campanie activă pe teme de justiție și sustenabilitate.

3. Partidul Național Liberal (PNL): 15% – PNL a crescut si rămâne în competiție directă cu USR și AUR. Electoratul său este format în mare parte din votanți moderați și tradiționali.

4. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 15% – AUR se află într-un punct critic, pierzând ușor sprijin față de sondajele anterioare. Retorica sa radicală începe să piardă teren în fața partidelor conservatoare mai moderate.

5. Partidul Național Conservator Român (PNCR): 6,7% – PNCR continuă să crească, atrăgând un segment din electoratul conservator nemulțumit de AUR și PNL. Mesajele sale bine țintite și creșterea activității online sunt principalele motive ale succesului.

6. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER): 5,2% – REPER câștigă teren datorită unei campanii axate pe tineri și pe teme ecologice și europene, devenind o opțiune pentru alegătorii progresiști care nu se mai regăsesc în USR.

7. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR): 4,9% – UDMR își păstrează poziția aproape de pragul electoral, având un electorat fidel în comunitățile maghiare din Transilvania.

8. Partidul S.O.S. România (SOS): 4,2% – SOS se menține la limita pragului electoral, având un mesaj populist ce atrage segmente nemulțumite ale electoratului.

9. Partidul Social Democrat Unit (PSDU): 2,3% – PSDU încearcă să atragă alegătorii din zonele rurale și periurbane, însă mesajele sale nu reușesc să capteze suficient interes.

10. Partidul Ecologist Român (PER): 1,5% – PER rămâne constant în sondaje, având dificultăți în a se diferenția de alte partide cu agende ecologice mai clare, precum REPER.

11. Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS): 1,4% – SENS este un partid mic, cu un mesaj atractiv pentru electoratul urban, însă încă nu și-a construit suficientă vizibilitate.

12. Partidul Forța Dreptei (FD): 1,4% – FD întâmpină dificultăți în creștere, fiind perceput ca o alternativă slabă la PNL.

13. Alt partid: 1% – Partidele mai mici sau independente adună împreună un procent minor, fără un impact semnificativ în actuala dinamică electorală.

Observații:

  1. Partidele noi în ascensiune:
    • PNCR continuă să crească, ajungând la 6,7%, poziționându-se ferm peste pragul electoral.
    • REPER urcă la 5,2%, susținut de o campanie activă pe teme progresiste.
  2. Scăderi notabile:
    • AUR și PSD pierd ușor din sprijin, înregistrând o stagnare sau o ușoară scădere față de sondajele anterioare.
  3. Impactul online:
    • Ordinea partidelor reflectă interesul și activitatea din social media, unde subiectele politice domină conversațiile.
    • Campaniile active online și interacțiunile cu alegătorii sunt factorii cheie ai creșterii pentru partidele emergente.

Concluzie:

Rezultatele arată o competiție tot mai strânsă între partidele consacrate și cele emergente, precum PNCR și REPER, care capitalizează pe nemulțumirile față de formațiunile tradiționale. Această evoluție sugerează un peisaj electoral dinamic, cu un impact major al strategiei online asupra preferințelor alegătorilor.

SURSA: PULSUL ONLINE